Feed on
Posts
Comments

Cum ziceam acum câteva zile, stările nasoale se transmit. Se transmit de la soare. Explodează soarele, explodez şi eu.

Sunt . Şi ştii cum mi-am dat seama? Sunt câteva simptome. Nu e vorba de o boală fizică. Nu-mi place să-i spun nici boală psihică. Sper că e doar o abatere temporară de la cotidian.

eşti atunci când râzi tâmp cu gura până la urechi şi inima frântă. Şi probabil te simţi fericit. Alcoolul te face. Pe moment e bine, mâine nu ştiu dacă o să mai fiu de acord cu mine. Femeile sunt direct implicate în toată căcăria asta. De ce, deşi suntem aceeaşi specie, suntem atât de diferiţi ?!

eşti când îţi bagi tot ce ai mai de preţ în semaforul care nu se mai face verde pentru că trec prea greu secundele, în metroul care nu vine după 2 minute, în tramvaiul care te dă cu capul de toate geamurile, în oamenii care aglomerează pasajele subterane. Continuând, în animalele de casă care gâfâie disperat de căldură în mijloacele de transport în comun şi în stăpânii lor care le plimbă cu autobuzul în loc să le ducă în parc, în controlorii de bilete că îţi întrerup momentul de cugetare maximă, deşi eşti cu bilet şi cu toate în regulă, în alarma care sună din 5 în 5 minute dimineaţa, deşi tu eşti ăla care apasă Snooze de fiecare dată. Îţi bagi tot în de toate.

eşti atunci când te grăbeşti să îţi reprogramezi viaţa şi uiţi să închizi un tag. Eşti conştient că trebuie să faci ceva cât mai repede cu tine, dar nu ai răbdare să le iei pe rând. Urmările sunt, după cum se vede, dintre cele mai rele. Eşti şi mai acum !

eşti atunci când visezi sfârşitul lumii şi te trezeşti împlinit. Fără explicaţie logică. Fiecare are câte ceva sadic în adâncul sufletului lui. Nori negri de cenuşă vulcanică te înconjoară, trenuri deraiază, strivesc oameni, iar tu realizezi că trebuie să se încheie totul şi asta îţi oferă o plăcere orgasmică. Sper că e doar un vis sentimentul..

eşti atunci când aştepţi gaşca de talibani să deturneze tramvaiul şi să te scape de o zi de muncă… în Bucureşti ! Ghidându-mă după aspect, România e plină de talibani, doar că ai noştri sunt paşnici şi mor de foame. Toţi se plâng, dar nimeni nu face nimic.

eşti atunci când vezi elefănţei pe aripile fluturilor formaţi din nori. Fără comentarii.

eşti atunci când mergi singur pe străzi pe care nu le cunoşti, nu ai nicio destinaţie, dar te grăbeşti. Pot chiar să mă bucur de boala asta câteodată..

eşti atunci când îţi ceri ţie scuze că ai dat cu stângul în dreptul.. Sau e instinctivă chestia ?!

eşti atunci când e vineri şi nu te poţi bucura de weekend pentru că-l aştepţi pe celălalt să faci… NIMIC ! E trist, dar până să se întâmple, asta e !

eşti atunci când te trezeşti în picioare în metrou fără să fi adormit măcar. Şi toată lumea se uită ciudat la tine, iar tu nu îţi dai seama ce ai făcut ultimele minute bune şi nu ştii cum să reacţionezi.

ă eşti când mă îmbolnăveşti de toate cele şi nici măcar nu-ţi dai seama. Asta excluzând posibilitatea de a fi prea proastă să poţi face ceva.

Şi uite aşa toate îţi par a avea un contur, când de fapt nu e nimic.

Eu sunt unul dintre noi, tu eşti toate !

VN:F [1.9.3_1094]

Rating: 10.0/10 (3 votes cast)

Omul s-a chinuit să-şi facă antebraţul şi nenorociţii i l-au julit. Aşa ceva nu se face.. Pe bună dreptate s-a trecut la planul B: “Perversa ca pe Târgu Ocna“.

Cam asta e preocuparea de bază a compatrioţilor noştri. Dau cu cărămida, trag de copii, se taie, se împuşcă. Nu e de mirare că nu ne mai ajunge o oră de ştiri pe ediţie.

Păi ia zi, ori suntem golani, ori nu mai suntem…

VN:F [1.9.3_1094]

Rating: 7.0/10 (3 votes cast)

Semne bune.

În primul rând, îmi cer scuze pentru luna asta de inactivitate. Am fost prins în multe alte chestii, schimbări de loc de muncă, căderi psihice, excursii la mare, beţii & stuff. Am schimbat puţin şi look-ul blogului, după cum aţi putut sau nu observa. Am simţit eu nevoia de nişte contraste puţin mai mari, pentru comoditate în citire.

În al doilea rând, de câteva zile sunt leşinat de căldură. Bucureşti, ~35 grade celsius, asfalt încins, şoferi nervoşi. Asta ar caracteriza situaţia.

O să revin cu detalii în alt post.

Pe moment aş vrea să vă împărtăşesc situaţia emisferei nordice în ceea ce priveşte incendiile de pădure:

Aşa că nu văd de ce ne-am căca atât pe noi cu explozii solare şi alte chestii care sună profi şi nu ne-am uita mai bine în spatele casei să vedem dacă arde sau nu. Explozii solare se întâmpla de când soarele, ştiam de ele, ştiam că se intensifică o dată la 11-13 ani, dar dăm tare cu ştiri să dispere proştii. Am observat că oamenii sunt atraşi de tot ce înseamnă catastrofă, extincţie, sfârşit etc.. Îmi place despre noi.

Aştept să ardem cu totul din temelii. Până una-alta, merg să-mi iau o bere să dau cu ea dupa Celsius.

VN:F [1.9.3_1094]

Rating: 0.0/10 (0 votes cast)

« Newer Posts - Older Posts »